Psiholog Daria Savu

Simți că îți pierzi controlul? Ce este un atac de panică și cum îl poți opri

Poate ai trecut printr-un moment în care, dintr-o dată, inima a început să bată foarte tare, respirația s-a accelerat, ai simțit că nu mai ai aer și că ceva grav urmează să se întâmple. Gândul că ai putea muri, leșina sau pierde controlul apare brusc și pare extrem de real. Acesta este, de cele mai multe ori, un atac de panică. Un atac de panică este o reacție intensă a corpului, declanșată de sistemul de alarmă intern. Problema este că această alarmă pornește fără un pericol real. Deși senzațiile sunt foarte puternice, ele nu sunt periculoase în sine. Corpul nu cedează, chiar dacă senzația este că se întâmplă exact asta. Simptomele apar rapid și pot include palpitații, senzația de sufocare, amețeală, tremur, transpirație, presiune în piept sau senzația de „irealitate”. De cele mai multe ori, vârful intensității durează câteva minute, după care începe să scadă treptat. Ceea ce întreține atacul de panică este, în mare parte, interpretarea acestor senzații. Când corpul trimite semnale intense, mintea începe să caute explicații și ajunge la cele mai grave scenarii. Acest lucru amplifică frica, iar frica intensifică simptomele. Se creează astfel un cerc care pare imposibil de oprit. În momentul în care apare un atac de panică, primul pas este să înțelegi că ceea ce simți este o reacție a corpului și nu un pericol real. Chiar dacă senzația este foarte convingătoare, ea nu îți pune viața în pericol. Respirația controlată poate ajuta la calmarea sistemului nervos. Încearcă să inspiri lent pe nas timp de patru secunde și să expiri mai lung, aproximativ șase secunde. Expirația mai lungă transmite corpului semnalul că se poate relaxa. Un alt lucru util este să îți aduci atenția în prezent. Poți face acest lucru observând lucruri concrete din jur: obiecte, sunete, senzații. Această tehnică reduce focusul pe simptomele interne și întrerupe intensificarea lor. Este important și să nu fugi imediat din situație, dacă nu este absolut necesar. Evitarea constantă poate întări ideea că acea situație este periculoasă, ceea ce crește probabilitatea unor atacuri viitoare. După ce atacul trece, multe persoane rămân cu teama că se va repeta. Această teamă poate duce la evitări și la o stare constantă de tensiune. De aceea, este important să nu rămâi doar la gestionarea momentului, ci să înțelegi ce anume declanșează aceste reacții în cazul tău. Dacă atacurile de panică se repetă sau încep să îți limiteze viața, este un semn că ai nevoie de sprijin. Cu ajutorul potrivit, aceste stări pot fi înțelese și reduse semnificativ. Chiar dacă senzația este că pierzi controlul, în realitate corpul tău încearcă să te protejeze, doar că o face într-un mod exagerat.

Simți că nu mai ai energie pentru nimic? Cum recunoști depresia

Sunt momente în care oboseala nu mai trece cu somn, iar lucrurile care înainte îți făceau plăcere nu mai au niciun sens. Te ridici greu din pat, îți este dificil să te concentrezi și parcă totul devine o povară. Mulți oameni descriu această stare ca fiind „o lipsă de chef”, însă în spatele ei poate fi ceva mai profund: depresia. Depresia nu înseamnă doar tristețe. De multe ori, se manifestă printr-o stare de gol interior, lipsă de energie, pierderea interesului pentru activități, iritabilitate sau dificultăți de concentrare. Unele persoane dorm foarte mult, altele au insomnii. Unele mănâncă mai mult, altele își pierd complet pofta de mâncare. În multe cazuri apare și un dialog interior negativ, cu gânduri de tipul „nu sunt suficient de bun” sau „nimic nu are rost”. Această stare nu apare întâmplător. De cele mai multe ori, este rezultatul unei perioade mai lungi de stres, epuizare emoțională, pierderi, frustrări sau nevoi neîmplinite. Uneori, oamenii ajung în depresie după ce au fost puternici prea mult timp, fără să își mai acorde spațiu pentru ei. Un lucru important de înțeles este că depresia nu este o lipsă de voință. Nu este ceva ce „trece dacă te mobilizezi”. Din contră, cu cât te forțezi mai mult fără să înțelegi ce se întâmplă, cu atât apare mai multă vinovăție și frustrare. Chiar și așa, există câteva lucruri mici care pot ajuta în momentele dificile. În primul rând, este important să reduci presiunea asupra ta. Nu trebuie să faci totul perfect sau ca înainte. Uneori, este suficient să îți propui obiective foarte mici, cum ar fi să ieși din casă pentru câteva minute sau să faci o activitate simplă. Mișcarea, chiar și în forme ușoare, ajută la activarea organismului. De asemenea, menținerea unui minim de rutină zilnică poate oferi un sentiment de stabilitate. Contactul cu alte persoane, chiar dacă nu ai chef, poate preveni izolarea care întreține starea. Un alt pas important este să observi cum vorbești cu tine. În depresie, vocea interioară devine foarte critică. Încercarea de a o înlocui treptat cu un ton mai blând și mai realist poate schimba modul în care te simți. Aceste lucruri nu rezolvă depresia peste noapte, dar pot fi un început. Dacă starea persistă, se intensifică sau începe să îți afecteze viața de zi cu zi, este important să ceri ajutor. Depresia se poate trata, iar sprijinul potrivit face diferența. Nu trebuie să duci totul singur.

Simți că nu mai poți? Anxietatea nu este doar „în capul tău”

Ai simțit vreodată că inima îți bate foarte tare, că nu mai ai aer sau că urmează să se întâmple ceva rău, fără un motiv clar? Mulți oameni trăiesc astfel de stări și ajung să creadă că este ceva în neregulă cu ei sau că își pierd controlul. În realitate, ceea ce experimentează se numește anxietate și este mult mai frecventă decât pare. Anxietatea este un răspuns natural al organismului la pericol. Problema apare atunci când corpul reacționează ca și cum ar exista un pericol real, chiar și atunci când nu există. Practic, sistemul de alarmă al organismului rămâne activat prea des sau prea intens. Cele mai frecvente manifestări ale anxietății includ palpitații, senzația de sufocare, tensiune în corp, nod în gât, gânduri negative care se repetă și o stare constantă de neliniște. Uneori, aceste simptome pot deveni atât de intense încât apar atacurile de panică, în care persoana simte că își pierde controlul sau chiar că ar putea muri, deși nu există un pericol real. De cele mai multe ori, anxietatea nu apare „din senin”. Ea se construiește în timp, pe fondul stresului acumulat, al emoțiilor neexprimate, al oboselii sau al unei nevoi crescute de control. Chiar dacă pare că apare brusc, de fapt este rezultatul unei tensiuni interne care s-a adunat. În momentele în care anxietatea apare, sunt câteva lucruri simple care pot ajuta pe loc. Respirația este primul și cel mai important instrument. O respirație lentă, în care inspiri aproximativ patru secunde și expiri șase secunde, poate transmite corpului semnalul că nu există un pericol real. De asemenea, ajută să îți aduci atenția în prezent, observând concret ce este în jurul tău: lucruri pe care le vezi, le auzi sau le atingi. Acest lucru te scoate din cercul gândurilor care amplifică starea. Un alt aspect important este să nu lupți cu senzațiile. Cu cât încerci mai mult să le oprești sau să le controlezi, cu atât ele devin mai intense. Paradoxal, acceptarea lor ca fiind neplăcute, dar trecătoare, ajută la reducerea intensității. Pe termen scurt, aceste metode pot oferi un control mai bun asupra momentelor dificile. Pe termen lung însă, este important să înțelegi ce anume întreține anxietatea în cazul tău. Fiecare persoană are propriile mecanisme, iar identificarea lor face diferența între a gestiona simptomele și a le reduce cu adevărat. Dacă simți că anxietatea începe să îți afecteze viața de zi cu zi, relațiile sau starea generală, este un semn că ai nevoie de mai mult decât soluții de moment. Discuția cu un specialist te poate ajuta să înțelegi mai clar ce se întâmplă și să găsești strategii potrivite pentru tine. Nu este nevoie să treci singur prin asta.